Acid sau alcalin pentru o alimentaţie sănătoasă?

Trăim într-o lume care, din păcate, ne-a făcut să uităm ce înseamnă adevărata plăcere de a mânca. Rare sunt persoanele care îşi permit să savureze o masă sănătoasă. Noi, ceilalţi, din lipsă de timp, ne grăbim să îngurgităm în viteză ce apucăm şi ce avem la îndemână (deja îţi zboară mintea la un hamburger imens, cu maioneză şi cartofi prăjiţi, nu?), fără să ne gândim la urmările unei astfel de diete şi ale unui asemenea stil de viaţă. Românul merge pe principiul „Las-o, bă, că merge-aşa!” chiar şi când vine vorba de propriul stomac şi propria sănătate.

Aproape toată lumea vorbeşte mai nou de pH. Ce este acesta? pH-ul este un parametru de măsurare a acidităţii sau bazicităţii unei substanţe. Vorbim de un pH neutru atunci când acesta are valoarea 7. Tot ce este sub şapte este considerat acid, iar între 7 şi 14 – pH-ul este bazic. Ca să ai un punct de reper, saliva unui om sănătos are un pH între 6,5 şi 7,4.

Cel mai frecvent semn de aciditate din organism (şi cel mai uşor de constatat) este acea senzaţie de arsură la gura stomacului care iradiază uneori până în gât sau în gură. Deci zici că ai acid atunci când ai senzaţia că în stomacul tău erupe un vulcan şi aruncă lava pe unde apucă. E „clopoţelul” care îţi atrage atenţia că nu mănânci ceea ce trebuie sau poate nu faci combinaţiile alimentare cele mai fericite pentru stomacul tău. Românul – obişnuit cu remediile simple – dă pe gât o cană cu lapte sau o linguriţă de bicarbonat alimentar şi zice că a rezolvat problema. Greşit! Soluţia se află în farfuria pe care o avem în faţa noastră de fiecare dată când mâncăm. Echilibrul acido-bazic din organism poate fi reglat în primul rând printr-o dietă echilibrată. Specialiştii înclină spre o dietă alcalină, deoarece fluidele responsabile cu digestia au un pH acid sau puternic acid (sucul gastric are un pH de 1,5-2). Nu trebuie să te apuci să cauţi acum alimentele care au neapărat un pH de fix 7. Ar însemna să cam faci foamea, ceea ce iar nu e bine!

Alimentele alcaline sunt la tot pasul. Le găseşti şi la piaţă, şi în magazinul de la colţ sau poate chiar în grădina din faţa casei. Trebuie să ştii care sunt acestea şi să le consumi cu încredere. Îţi ofer mai jos o listă cu alimentele alcaline, grupate pe categorii.

Începem cu legumele (la îndemână tot timpul anului şi niciodată contraindicate): asparagus, varză albă şi roşie, varză de Bruxelles, salată, ceapă (nu te aşteptai, nu?), conopidă, mazăre, fasole verde, spanac, morcov, usturoi, pătrunjel, castravete, broccoli (una dintre cele mai sănătoase legume, deşi noi nu prea suntem amatori…; nici americanii, fie vorba între noi). Hai să băgăm tot în categoria asta şi seminţele şi sâmburii, care pe lângă capacitatea de a alcaliniza atmosfera din organism, conţin şi foarte mulţi antioxidanţi care dau corpului un bum energetic imens şi te ajută să rămâi tânăr mai mult timp. Sâmburii de migdale şi seminţele de dovleac şi floarea soarelui sunt foarte sănătoase, cu condiţia să nu fie tratate cu tot felul de arome ca să pară mai atrăgătoare. Seminţele de sesam intră şi ele în această categorie, care, alături de seminţele de dovleac, conţin la suta de grame doza zilnică necesară de vitamine B. Chiar dacă spartul seminţelor cât e ziulica de lungă nu ţi se pare cel mai frumos gest, încearcă să le consumi pentru beneficiile pe care ţi le aduc.

La capitolul fructe, lista este destul de scurtă şi surprinzătoare. Deşi pare ciudat, în capul listei instalăm lămâia, care în combinaţie cu un pahar de apă plată accelerează digestia şi produce doar reziduuri alcaline în organism, pe care rinichii le elimină mult mai uşor. Lămâia în sine are un pH acid (2,4), dar combinaţia cu apa plată cu pH neutru şi cu sucurile gastrice o fac să fie cap de listă la capitolul alimente alcaline. Alte fructe cu efect alcalinizant: avocado, grapefruit, pepenele verde (are pH neutru) şi rubarba.

Trebuie să şi bem, deci hai să vorbim şi de lichide alcaline: sucurile din legume proaspete, apa pură (distilată sau ionizată), limonada, ceaiurile din plante (nu cele din plicuri sau de la plafar; sunt de preferat plantele culese de bunica), laptele neîndulcit de soia sau migdale.

Grăsimile sunt, în general, producătoare de acizi şi după consumul lor apare acea senzaţie neplăcută de vulcan în stomac. Există totuşi şi grăsimi „bune”, care produc reziduuri alcaline: uleiul de avocado şi cel de măsline sunt cele mai recomandate în dietele de slăbire, cu condiţia să nu fie prăjite. Deja parcă ai înlocuit hamburgerul de la început cu o salată zdravănă de legume proaspete, „udată” cu ulei de măsline, zeamă de lămâie şi asezonată cu nişte seminţe de sesam. Yummiiii! Încearc-o şi vei vedea că vei avea mai multă energie decât după o cola (pH acid de 2,5), o cafea mare şi aburindă (pH de 5) sau o bere rece într-o zi caniculară (pH de 4,5).

O să te întrebi poate de ce nu găseşti laptele sau alte produse lactate pe listă? Pentru simplul fapt că acestea sunt producătoare de reziduuri acide în organism. Odată ajunse în stomac, acestea forţează producţia de acid gastric şi – consumate în exces sau în combinaţie cu alte alimente acide – nu fac decât să obosească organismul care va lupta să elimine resturile rezultate din digestia lor. Nu degeaba multă lume spune că lactatele balonează. Este efectul de fermentaţie care apare în urma consumului de lapte dulce, caşcaval, îngheţată, smântână sau iaurturi. Brânza proaspătă de vacă poate fi inclusă totuşi undeva pe o listă neutră… din nou cu o condiţie: să fie proaspătă şi consumată singură. Vorbim şi de alimentele acide… într-un alt articol.