Alimente acide… nu interzise, dar de evitat!

Am povestit de alimentele alcaline pe care specialiştii le recomandă, cu drag, pentru a duce o viaţă sănătoasă. Aciditatea celulară este o problemă cu care se confruntă peste 80% din populaţie. E un procent imens, dar real, pentru că aciditatea celulară nu este neapărat simptomatică. Adică nu dă semne sau cel puţin acestea sunt uşor de ignorat la început. Abia în timp apar problemele serioase. Specialiştii sunt de părere că majoritatea bolilor degenerative ale adulţilor apar ca urmare a acidităţii celulare.


Celulele organismului funcţionează la parametri normali în condiţii de pH neutru sau uşor alcalin. E greu de crezut că putem avea un regim de viaţă atât de echilibrat, încât să nu dăm peste cap acest pH. Şi atunci, organismul caută să se adapteze la această situaţie: transformă reziduurile acide pe care nu le poate elimina prin rinichi în reziduuri acide solide pe care le depozitează…, pe unde apucă. Reziduurile acide solide din organismul uman sunt depozitele de grăsime (ups!), colesterolul, acidul uric, calculii renali, uraţii, fosfaţii şi sulfaţii. Nu degeaba se spunea mai demult că guta (acumulare excesivă de acid uric în organism) e boală domnească. Ea apărea mai ales la boieri şi la cei din înalta societate care consumau carne roşie în exces, iar organismul lor nu făcea faţă eliminării reziduurilor rezultate.


Este cât se poate de clar, deci, că pe primul loc pe lista alimentelor care dau naştere unei cantităţi mari de reziduuri acide se situează carnea. Toate tipurile de carne sunt acide pentru organism, indiferent de modul în care sunt gătite. Carnea de porc, miel, vită, pui, curcan, crustaceele şi alte tipuri de peşte şi fructe de mare (cu excepţia somonului) sunt producătoare de reziduuri acide. Trebuie să uităm aşadar ce ne-a învăţat bunicul, că „cea mai bună legumă e porcul”. De acord? Însă nu spune nimeni că trebuie să devenim toţi vegetarieni şi nici măcar să nu ne gândim la carne de acum încolo. Nici vorbă! Proteinele pe care organismul nostru le ia din carne nu se mai găsesc în nici un alt produs alimentar. Dar trebuie să găsim un echilibru, un „bun-simţ” în ceea ce priveşte cantitatea pe care o consumăm. Evită să mănânci o cantitate mare de carne la o singură masă, evită să mănânci carne prăjită sau insuficient gătită şi încearcă să eviţi combinaţia clasică de cartofi cu carne. Cartofii sunt alcalini, carnea acidă, iar stomacul nu va şti pe unde să o apuce cu digestia.


Următoarea poziţie pe lista de alimente care dau naştere reziduurilor acide s-ar putea să te surprindă: vorbim de produsele lactate. Chiar dacă par cât se poate de alcaline, laptele de vacă, ouăle, smântâna, caşcavalul, iaurtul şi îngheţata sunt producătoare de acizi. Laptele proaspăt de vacă, de exemplu, are un pH de 6,5, deci uşor acid.


Ajungem şi la capitolul băuturi. Ai ghicit! Băuturile carbogazoase stau în frunte, urmate de aproape tot ce ţi-e drag: cafea, ceai, bere, băuturile alcoolice tari şi sucurile de fructe. Ţi-am amintit, la capitolul alimente alcaline, apa pură sau apa ionizată. Ei, e printre puţinele băuturi care sunt chiar recomandate în cantităţi mari. Cele de aici…, cu moderaţie.



Cu litere de o şchioapă, trecem pe lista neagră a alimentelor acide DULCIURILE de orice fel, deci şi ciocolata, chiar dacă acum zace pe biroul tău o tablă mare plină cu alune. Pune-o mai departe şi încearcă să o ignori. Tot aici ne întâlnim şi cu mâncarea semipreparată, conservele de orice fel, supele la plic şi mâncarea tip fast-food. N-am să detaliez capitolul, pentru că e cât se poate de clar de ce nu sunt bune „elementele” (încerc să le plasez într-o lumină negativă) de mai sus.


Ne delectăm mai departe cu grăsimile, despre care îţi spuneam mai devreme că sunt „eticheta” acidităţii din organismul nostru. E produsă şi de alte alimente (multe, după cum ai văzut), darămite consumată în stare naturală! Găsesc pe lista grăsimilor: uleiurile hidrogenate, grăsimile saturate, margarina (mult mai acidă decât untul), uleiul de porumb, uleiurile vegetale şi uleiul de floarea soarelui. Ce rămâne? Cam puţine. Adică, uleiul de măsline, de migdale, palmier şi altele. Hai să adaug aici şi sâmburii şi seminţele, care, trebuie să recunosc, sunt mai puţini pe lista asta decât pe cea de alimente alcaline, deci recomandate. Dar din nou dau exact de acei sâmburi care plac tuturor şi sunt la mare căutare: alunele, nucile cajou şi fisticul.


Şi fructele sunt multe pe lista alimentelor acide. Adică, toate în afara celor listate la alimentele alcaline (lămâie, avocado, grapefruit, pepene verde şi rubarbă).


Iar acum ajungem la CONCLUZII, care sunt cât se poate de îmbucurătoare. Nici un specialist în nutriţie nu-i va spune că trebuie să elimini complet din dietă alimentele pe care le-am enumerat mai sus. Nici vorbă! Nu vreau să mă gândesc cum ar arăta viaţa mea fără fructe, de exemplu. Sau fără un pic de carne. Totul este să ai simţul echilibrului şi să nu întreci măsura cu nimic. Iar alimentele alcaline trebuie să predomine.


Cea mai bună metodă de a echilibra pH-ul celular este consumul de lichide, în special de apă ionizată. Aceasta oferă organismului mineralele şi toate celelalte elemente de care are nevoie pentru a elimina acizii graşi rezultaţi în urma digestiei. Consumul de apă trebuie să se situeze în jurul a 2-3 litri pe zi. S-ar putea ca la început să nu-ţi fie tocmai confortabilă situaţia, pentru că vei merge destul de des la toaletă. Dar imaginează-ţi că organismul tău începe să facă curăţenie. Obişnuieşte-te să bei apă dimineaţa, pe stomacul gol. Va avea efectul unui tsunami pentru reziduurile rămase de la cina din ziua precedentă.